sweetgiorgy
1388 poze   30943 vizite

IePuRaSi FrUmUs3i

Pagini: 1 2
un caadou intro cescuta
un caadou intro cescuta
ce mandru
ce mandru
ma uitam la u
ma uitam la u
ma jucam
ma jucam
sunt in cusca:(
sunt in cusca:(
fericire
fericire
vreau sa ma ascund
vreau sa ma ascund
mama ce madu sunt ca stau in doua labe
mama ce madu sunt ca stau in doua labe
frumuselu sta langa lalele il mananc de frumos ce ii
frumuselu sta langa lalele il mananc de frumos ce ii
3 iepuri diferiti
3 iepuri diferiti
un iepure gri
un iepure gri
fericit mai sunt
fericit mai sunt
Pagini: 1 2


Comentarii album • 5
micutza 24 noiembrie 2009  
ce dragalas e iepurasul din poza a 10 :X:X..soper sweet`sh
  Raportează
eunescu09 18 octombrie 2009  
Dieta unui iepure


Tractul digestiv al unui iepure este foarte diferit de cel al unui caine sau al unei pisici. Iepurele are un cecum activ, care ii permite sa digere chiar si fan. Multe substante nutritive devin disponibile prin intermediul digestiei care are loc in cecum, in care este localizat inceputul intestinului gros. Pentru a permite absorbtia intestinului subtire, iepurele "recicleaza" acesti nutrienti mancandu-si excrementele. Iepurii fac mai multe tipuri de excremente, unele fiind mai bogate in nutrienti decat altele. Acest comportament trece adesea neobservat de catre proprietari, deoarece se intampla noaptea.

Balanta dintre bacterii si alte microorganisme din tractul digestiv al iepurelui trebuie sa fie echilibrata pentru mentinerea in parametri normali a motilitatii, digestiei, absorbtiei si eliminarii dejectiilor. Fibrele sunt de un real folos in acest proces, multe cazuri de diaree datoandu-se unei schimbari defavorabile in balanta organismelor din tractul digestiv. Alimentatia potrivita joaca un rol important in mentinerea echilibrului.

Iepurii au nevoie de un regim alimentar bogat in vitamine si cu un continut mare de fibre (15%). Dati-le in cantitati nelimitate fan de iarba, ca de exemplu cel de timoftica. Fanul de lucerna nu este recomandat din cauza ca este prea bogat in calciu si proteine pentru iepurii adulti. In plus, pentru iepurii mai mari de opt luni, adaugati la dieta l/8 pana la l/4 ceasca de granule pentru iepuri din comert la doua kilograme greutate corporala, de doua ori pe zi. Evitati acele granule care contin nuci si cereale. Pentru iepurii mai mici de opt luni, hrana va contine granule simple de lucerna, in cantitate nelimitata. Limitarea granulelor pentru iepurii tineri poate avea efecte dezastruoase.

Legumele cu frunze, proaspete, sunt extrem de importante. Dati zilnic minim o ceasca de legume la 1,5 kilograme corp. Incercati sa le dati muguri de lucerna, patrunjel, frunze de sfecla, frunze de conopida si varza, morcovi si frunze de morcovi, andive, piper verde, laptuca, frunze de zmeura, tulpini de grau verde, dovleac, frunze de ridichi si de papadie. Iepurilor pare sa le placa orice, dar, la fel ca la toate animalele, este irnportant ca orice fel de hrana sa fie introdusa treptat, pentru a evita tulburarile gastrointestinale. In general, fructele, cerealele si produsele fainoase trebuie date numai in cantitati limitate, intrucat excesele pot provoca diaree. Limitati fructele la doua linguri pe zi, alegand fructele precum merele, perele, prunele, pepenii, zmeura, papaya, coacazele, murele si ananasul. Evitati fructele cu continut mare de zahar, bananele si strugurii.

Dati-le zilnic apa proaspata intr-o sticla de apa sau o oala de lut, grea. Schimbati apa in fiecare zi si dezinfectati vasul o data pe saptamana.

Iata un exemplu de dieta potrivita pentru iepuri:
- iarba la alegere (orz sau timothy; exclus alfalfa);
- o cupa cu leguminoase de culoare verde inchis pentru 2,5 kg iepure pe zi (frunze de papadie, nap sau varza furajera, frunze de mustar, andive, laptuci sau salata verde, morcovi, pastarnac etc.);
- 1/4 cupa de excremente alfalfa pentru 2,5 kg iepure pe zi;
- delicii: o ligurita pentru 2,5 kg iepure pe zi (banana, mar, morcov, papaya);
- evitati zaharul prelucrat, painea, dulciurile, etc.;
- apa la discretie.
Nu este necesara administrarea de vitamine sau sare pentru lins.

Hrana trebuie administrata in recipiente grele pentru a nu fi rasturnate. Apa poate fi administrata din sticle din care picura permanent apa curata intr-un vas solid. Dupa cum vedeti, deliciile sunt mica parte dindieta unui iepure.
Fanul este disponibil in diferite cantitati la magazinele pentru animale si in alte locatii. Acesta poate fi depozitat intr-un cos din rachita sau intr-un sac din material textil. Este bun chiar si o fata de perna.


Poate ca elemental cel mai important in dieta unui iepure este fanul de iarba si ar trebui sa fie hranit la discretie cu acest produs, atat iepurii adulti cat si cei tineri. Iepurii crescuti doar concentrate, pot avea serioase tulburari gastrice datorita lipsei fibrelor din compozitia hranei.
Lucerna si trifoiul, fan sau palite, sunt prea bogate in proteina si calciu sin u este indicate hranirea unilterala cu aceste produse. In schimb, fanul proaspat de iarba de munte, de ovaz, de timoftica si chiar de grau sunt mai mult decat indicate. Chiar si un fan cu un continut mai mic de fibra este mai indicat decat hranirea iepurelui unilateral cu pelete. Asta ca san u mai vorbim de costuri…
Este adevarat ca peletele au in compozitia lor nutrienti, vitamine şi minerale extreme de utile organismului, darn u trebuie abuzat de o astfel de hrana, fie si datorita lipsei din compozitia acestora a fibrelor, atat de necesare unui metabolism echilibrat.

Iepurii sunt animale ierbivore prin definitie, si atunci cand elaboram o dieta pentru ei trebuie avut in vedere ca cea mai indicate hrana este cea pe care iepurele o consuma de sute si sute de ani in mediul natural. Ori in acest cadru foarte rar iepurele mananca seminte de nuci, spre exemplu, fructe sau alte alimente grase, cu un continut mare de zaharuri ori amidon. Flora complexa din cecum poate deveni rapid de periculoasa pentru sanatatea animalului daca dieta san u este cea adecvata.

O dieta adecvata ar trebui sa contina fibre cel putin 22%, nu mai mult de 14% proteine, aproximativ 1% calciu si tot atatea grasimi. Cele mai multe dintre pelete sunt pe baza de lucerna ceea ce inseamna ca au un continut mare de calorii si calciu. Verificati eticheta de pe produs inainte de a-l cumpara si daca aveti posibilitatea, alegeti peletele care au la baza fanul de graminee ori de munte.
Trebuie retinut ca iepurii tineri pot beneficia de pelete la discretie pentru ca si nevoile lor sunt sporite, iar oasele si muschilorau nevoie de multe proteine si calciu pentru creştere si o dezvoltare armonioasa. Dar nici fanul de calitate nu trebuie sa lipseasca.
La iepurii adulti, atat consumul de lucerna cat sic el de pelete trebuie redus caci pe langa obezitate vor genera si refuzul de fan ceea ce poate produce dezechilibre majore. Reduceti cantitatea de concentrate si iepurele d-tra, sanatos fiind, va manca din nou cu placere fanul oferit.

Este posibil sa fi auzit, nu odata, spunandu-se ca legumele proaspete provoaca diareea le iepuri: nimic mai fals. De fapt, verdeturi proaspete ajuta la menţinerea conţinutului intestinal hidratat, prin aportul de lichide hranitoare, ceea ce le face mai uşor pentru iepuraş. Este aceeasi senzatie de usurare pe care o are un om care consuma vegetale in comparative cu consumul de carne de porc, spre exemplu. Verdeturile proaspete sunt aproape la fel de importante ca si un fan de calitate. Iepurele consuma cu placere frunze de broccoli ori de laptuci, varza, patrunjel, morcovi ( frunze ori morcovul propriuzis), menta, andive, marar, busuioc, etc. Aproape tot ce este verde, ne referim la legume, sunt bune pentru iepure, inclusive ierburile care cresc prin gradini, cu exceptia busuicului cerbilor. Mai putin indicate tomatele, usturoiul, ceapa, cartofii, solanaceele in general si cele care fac tuberculi.. Alimentele verzi trebuiesc insa introduce in dieta doar dupa o prealabila pregatire a iepurelui cu acestea, in mod progresiv, si nu abrupt.
Nu trebuie insa uitat nici o clipa ca prea mult zahăr şi amidon poate provoca tulburari intestinale si la nivelul cecumului mai mult decat serioase.

Iepurii tineri pot sa primeasca frunze de varza in dieta dupa varsta de 2 luni, dar foarte treptat, pentru a nu provoca balonari stomacale. Morcovii, salata verde si varza create sunt deasemeni bune in dieta iepurasilor. Este indicat insa ca iepurasii sa primeasca in dieta cel putin trei feluri de legume, ori plante pe zi. Aceste fapt le imbunatateste apetitul, iar organismul le va procesa mai usor. Acest fapt este valabil si pentru iepurii adulti; o dieta variata va fi mai bine acceptata de acestia decat una unilaterala.
In cazul legumelor verzi asigurati-va ca acestea sunt spalate in prealabil si apoi zvantate, pentru a elimina praful ori alti compusi nedoriti, dar si pentru a reduce cat mai mult posibil un eventual continut de oesticide ori ingrasamente chimice. Chiar si produsele ecologice trebuiesc spalate pentrua elimina bacteriile potential daunatoare. Atentie insa la starea legumelor, caci cele cu miros urat, nespecific, cu portiune de mucegaiuri ori putregaiuri, pot crea serioase probleme iepurilor d-tra.

Nu trebuie de fel abuzat de fructe in hrana iepurelui chiar daca majoritatea acestora aduc un aport de vitamine considerabil. Sunt bune dar in cantitati limitate.

Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna la dispozitie apa proaspata si cat mai multe legume.
Apa este un element vital nu numai pentru supravietuire dar si pentru un metabolism echilibrat. Un iepure care nu are apa proaspata la discretie si care nu-si va putea satisface setea la timp va suferi de deshidratare, cu efecte deloc benefice pentru organism. Si chiar daca este putin mai dificil pentru ingrijitor, care trebuie sa schimbe apa zilnic si sa curete vasele, iepurele agreeaza mult mai bine apa dintr-un vas tip cana, oala, strachina, etc., decat din biberon. De doua-trei ori pe luna, vasele de apa se spala cu apa fiarta si detergenti si apoi se clatesc bine cu apa curata, pentru distrugerea agentilor patogeni nedoriti care se pot dezvolta intr-un vas neintretinut curat.
Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul furajelor (in cantitati mai mari in cazul hranirii cu furaje concentrate si in cantitati mai mici in cazul hranirii cu furaje verzi), de starea de sanatate sau de starea de gestatie. Necesarul de apa zilnic este de 0,7 litri/zi la femelele gestante si masculi, de 1,5 litri/zi la femelele in lactatie si de 0,4 litri/zi la tineret. Lipsa apei provoaca o scaderea a aportului de alimente si duce la aparitia imbolnavirilor.
deshidratarea se pot observa forte repede daca iepuri nu primesc apa suficenta. daca ridicati iepurele de spate si se pot prinde blana prea usor ar putea fi si un semn deja. blana nu are voie sa se distanteaza prea mult de restul corbului.cu cat mai greu se pot prinde iepure de spate cu atat mai sanatos este.
Pe langa fanul obisnuit de iarba ii putem oferi si alte tipuri de nutreturi fibroase uscate. Fanul alpin (din zona de deal) contine iarba si plante salbatice cu aroma si gust placut. Datorita mirosului de ovaz, fanul de ovaz de culoare verde deschis este apetisant pentruiepure, sin u numai.. Se va cosi la inspicare.
Fanul de iarba poate fi amestecat cu diferite alte specii ierboase, ca tarsaca / obsiga (lat. Bromus inermis), obsiga (lat. Bromus erectus, engl. Brome grass/hay), golomat (Dactylis glomerata, orchard grass/cocksfoot grass), firuta angustifolie (Poa pratensis var. angustifolia, narrow-leaved meadow grass), pir crestat (Agropyron cristatum, Crested Wheat grass), ierbaluta (Phalaris arundinacea, canary-grass), firuta de camp (Poa pratensis, Blue-grass). Fanul cel mai des administrat in tarile de vest este cel de timoftica de lunca * (Phleum pratense*, Timothy-hay*), pe care nu doar iepurele, ci si alte ierbivore il agreaza mult.
O alternativa este si fanul de ovaz, de orz si de grau, amestecat, ierburile fiind recoltate pentru fan inainte de formarea bobului (la inspicare).
Mai rar ii putem da si porumb uscat, tulpina si frunzele uscate ale plantei tinere (nu groase!). In acest fel el se va familiariza cu noi gusturi, varietatea avand o influenta benefica asupra sanatatii lui.

* Nota: timoftica de lunca poate fi confundata cu coada vulpii (Alopecurus pratensis, Meadow Foxtail), si cu timoftica de stepa (Phleum phleoides - Purple-stem Cat's-tail).

Fanul de lucerna contine mult calciu, consumarea lui exagerata poate avea ca rezultat depunerea calciului in rinichi (100 grame fan de lucerna contine 2200 mg calciu). Amestecat cu fan obisnuit se poate da puilor pana la varsta de patru luni, femelelor gestante si celor care alapteaza. Iepurele adult care in general consuma hrana speciala pe baza de lucerna, sau primeste frecvent pelete lucerna, nu va avea nevoie de acesta. Daca totusi dorim sa ii oferim, ii vom da mai rar, amestecand o mica parte de fan de lucerna cu fanul obisnuit.
Daca suntem alergici la un anumit tip de fan, sa incercam diferite alte amestecuri de fan. Iepurele nu se poate lipsi de acest nutret atat de important pentru sustinerea sistemului sau digestiv. Pe langa faptul ca asigura necesitatile nutritionale, fanul toceste si dintii care sunt in permanenta crestere, si are si rolul de a-l stimula mental.
Daca suntem generosi cu fanul (avem o sursa bogata de fan), si acoperim o parte a podelei cu fan, sa avem grija ca acesta sa fie schimbat la timp. Fanul nu are putere de absorbire si se murdareste repede.
Pe langa fan, accentul va fi pe iarba verde si palita, si alternativ diferite verdeturi, zarzavaturi, fructe.


Cateva idei despre fan:
- Daca este de culoare bruna, a fost prea tarziu taiat sau a fost uscat timp prea indelungat. Astfel se va pierde o cantitate mare de Vitamina E si va avea o valoare nutritiva mai mica.
- Este de calitate cel, care are mai putine seminte in el.
- Fanul umed, murdar, prafuit sau mucegait nu este recomandat. Fanul murdar, umed, mucegait cauzeaza tulburari digestive, si este un mediu favorabil de inmultire a bacteriilor, ciupercilor.

Iarba proaspat cosita se va lasa la "palit" si numai dupa aceea administrata ca nutret. Fanul ii ajuta la digestie si nu lasa sa se formeze ghemotoace de par in stomac.
Cand trecem de la fan la iarba verde ( cosita si palita), dupa o mai lunga sistare (primavara), o vom face treptat, pentru ca iepurele sa aiba timp sa se obisnuiasca cu noua hrana spre a nu se produce probleme digestive.
Iarba va fi culeasa din zone nepoluate, departe de sosele si de locurile vizitate de caini. Va fi data in alimentatia iepurelui dupa o prealabila palire a ei.
Daca iarba este umeda (dupa ploaie, roua etc.), o vom pune la uscat pana se va usca apa de pe ea. Se va evita hranirea cu alimente umede, acestea sunt periculoase mai ales in cazul puilor (poate provoca diaree, sau alte probleme digestive).
Papadia, traista ciobanului, rocoina, trifoiul, trifoiul salbatic, stirul, gramineele, patlagina, rapita, iarba, papadia, secara, ovazul, graul, orzul, porumbul, macrisul, volbura si chiar palamida, pelinul, coada soricelului, frunzele, mugurii si ramurelele de mar, salcam, salcie, stejar, artar, mesteacan, frasin, plop, alun, dud, sunt si ele o alternativa in alimentatie. Le vom da proaspete, putin palite si curate.
Si borceagul constituie o importanta sursa de proteină.El este cultura furajeră formată dintr-un amestec de măzăriche de primăvară sau mazăre cu ovăz sau orz de primăvară. Se recomandă semănatul împreună cu ovăzul sau orzul pentru faptul că măzărichea, semănată singură, cade şi putrezeşte pe sol, mai ales în anii ploioşi.Din cercetările efectuate rezultă că, la o participare de 20-25% a măzărichei, conţinutul de proteină brută a borceagului este de 9,1%, în timp ce la o participare de 50-70% conţinutul în proteină brută creşte la 13,7%. . Fanul obtinut din borceaguri este relativ grosier (datorita cerealei) fiind consumat foarte bine de iepuri. Compozitia chimica a borceagurilor este dependenta de proportia de participare a celor doua componente. Coeficientul de digestibilitate este de 70 % pentru proteina si peste 90 % pentru extractive neazotate
Putem rasfoi si cartile de plante medicinale, ne vor fi de ajutor la alegerea hranei diversificate.
In cantitati foarte mici putem oferi iepurelui si galbenele, coada soricelului, casul-popii (nalba), susai, musetel, urzica (se va da doar dupa ce s-a ofilit putin), iarba cucului (cimbrisor), cimbru de gradina, tarhon, patlagina, splinuta (varga de aur), frunzele si fructele de afin , frunzele si fructele de zmeura, nalba alba (nalba mare), podbal (se utilizeaza doar frunzele!), lipicioasa (cornatei, asprisoara).
Pentru ros, puneti-i zilnic la dispozitie mult fan de timoftica si ovaz, sau oricare altul. Iepurelui nu trebuie sa ii lipseasca niciodata fanul proaspat, intrucat acesta ii ajuta la dinti si, mai importat, ii ofera furajul grosier care impiedica blocajele ori caderea parului.

Nu se vor folosi in alimentatie cojile ori partile aeriene de la cartofi (care pot provoca intoxicatii, din cauza solaninei), tulpini de rosii, frunzele de conifere (acele) si nici a altor plante toxice, sau pe care eventual le cunoastem mai putin. In general cam toate plantele cu bulbi contin substante toxice si este bine sa le evitati. Nu sunt indicate nici ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul, arpagicul, cartofii cruzi ( pot fi dati in alimentatie doar fierti in prealabil, si apa aruncata), resturile de planta de tomate, tutun, regina noptii ( in general, solanaceele nu sunt indicate), coniferele de tot felul, apa in care a nimerit o canifera.
Varza, salata, frunzele de sfecla, trifoiul rosu, se vor da in alimentatie cu retinere caci provoaca balonari.
Se pot folosi de asemenea, pe langa iarba ori fan, si cu rezultate foarte bune, granule de furaje speciale amestecate, in proportii relative egale, cu grau , orz, ( ambele foarte bune pentru iepuri ), ovaz, floarea soarelui, porumb chiar, desi nu este foarte indicat caci produce ingrasarea iepurelui. 80 – 100 gr/ zi din acest amestec sunt suficiente pentru iepure.
Concentratele speciale din pet-shopuri potfi de mai multe tipuri, avand producatori diferiti. Interesat-va mai intai care dintre ele contine mai multi nutrienti, fibre si este mai sanatoasa. Aveti grija ca aceasta sa fie compusa in special din: amestec de seminte, fructe uscate, verdeata, minerale si uleiuri nutritive si sa nu aiba coloranti alimentari.


Tractul digestiv al unui iepure este foarte diferit de cel al unui caine sau al unei pisici. Iepurele are un cecum activ, care ii permite sa digere chiar si fan. Multe substante nutritive devin disponibile prin intermediul digestiei care are loc in cecum, in care este localizat inceputul intestinului gros. Pentru a permite absorbtia intestinului subtire, iepurele "recicleaza" acesti nutrienti mancandu-si excrementele. Iepurii fac mai multe tipuri de excremente, unele fiind mai bogate in nutrienti decat altele. Acest comportament trece adesea neobservat de catre proprietari, deoarece se intampla noaptea.
Balanta dintre bacterii si alte microorganisme din tractul digestiv al iepurelui trebuie sa fie echilibrata pentru mentinerea in parametri normali a motilitatii, digestiei, absorbtiei si eliminarii dejectiilor. Fibrele sunt de real folos in acest proces, multe cazuri de diaree datoandu-se unei schimbari defavorabile in balanta organismelor din tractul digestiv. Alimentatia potrivita joaca un rol important in mentinerea echilibrului.
Iarba este foarte importanat pentru un tract digestiv sanatos. Excrementele alfala contin prea mult calciu si, din aceasta cauza, fibra nu este suficient de aspra pentru nevoile iepurelui, desi hranirea iepurilor cu aceste excrementele este buna pentru o dieta echilibrata. Fanul alfalfa nu este insa ideal.
Iata un exemplu de dieta potrivita pentru iepuri:
- iarba la alegere (orz sau timothy; exclus alfalfa);
- o cupa cu leguminoase de culoare verde inchis pentru 2,5 kg iepure pe zi (frunze de papadie, nap sau varza furajera, frunze de mustar, andive, laptuci sau salata verde, morcovi, pastarnac etc.);
- 1/4 cupa de excremente alfalfa pentru 2,5 kg iepure pe zi;
- delicii: o ligurita pentru 2,5 kg iepure pe zi (banana, mar, morcov, papaya);
- evitati zaharul prelucrat, painea, dulciurile, etc.;
- apa la discretie.
Hrana trebuie administrata in recipiente grele pentru a nu fi rasturnate. Apa poate fi administrata din sticle din care picura permanent apa curata intr-un vas solid. Dupa cum vedeti, deliciile sunt mica parte dindieta unui iepure.
Fanul este disponibil in diferite cantitati la magazinele pentru animale si in alte locatii. Acesta poate fi depozitat intr-un cos din rachita sau intr-un sac din material textil. Este bun chiar si o fata de perna.


Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna la dispozitie apa proaspata si cat mai multe legume. Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul furajelor ( in cantitati mai mari in cazul hranirii cu furaje concentrate si in cantitati mai mici in cazul hranirii cu furaje verzi ), de starea de sanatate sau de starea de gestatie.
Iepurasii adora salata, laptucile, varza, telina, napi, conopida, sfecla (atat frunze cat si radacini), gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, grau (verde) sau ovaz.
Nu se recomanda cartofii in hranirea iepurilor datorita continutului ridicat de carbohidrati.
Exista o gama larga de hrana in magazinele dedicate conceputa si produsa de specialisti pentru nevoile iepurilor. Pentru aceasta trebuie sa va interesati in magazinele de specialitate pentru a afla exact de ce cantitate are nevoie iepurele dumneavoastra, in fuctie de concentratia produsului, greutatea si varsta iepurelui.
Pentru a se obtine o dezvoltare normala a iepurilor, trebuie sa li se asigure o alimentatie variata, care sa contina:
• Substante minerale
• Vitamine
• Proteine, lipide ( grasimi ), glucide



Substante minerale in nutritia iepurilor
In alimentatia iepurilor trebuie sa fie incluse substante minerale. Dintre substantele minerale necesare pentru iepuri enumeram:
Calciul si fosforul, care sunt continute in furajele leguminoase ( lucerna, trifoi ) si in furajele cerealiere, tarate, faina de oase.
Sodiul, potasiul si clorul continute in furajele leguminoase verzi, dar necesarul de sodiu se obtine prin folosirea sarii de bucatarie.
Cobaltul, cuprul, iodul, magneziul, fierul sulful si zincul sunt necesare in cantitati mai mici, si sunt continute in furajele concentrate prefabicate.
De retinut ca hrana trebuie sa contina un procent mai mare de substante minerale in cazul nutritiei iepurilor tineri, deoarece acestea sunt necesare formarii si consolidarii sistemului osos.

Proteine, lipide si glucide
Hrana iepurilor de orice varsta trebuie sa contina proteine, deoarece acestea reprezinta un factor important de crestere si dezvoltare, pentru asigurarea unei productivitati ridicate, avand rol esential in calitatea blanurilor si a parului.
Proteinele necesare sunt continute in lapte, fan, furaje leguminoase verzi, turte olearginoase.
Lipidele ( grasimile ) necesare sunt continute in furajele cerealiere ( grau, porumb, turte de floarea soarelui ).
Hrana, in general, trebuie sa contina grasimi in cantitati mici. Grasimile sunt necesare in cantitati mai mari in hrana noilor nascuti, dar ele sunt asigurate in acest caz de laptele matern, prin alaptare.
Nu este recomandata hranirea iepurilor cu alimente bogate in grasimi cum ar fi nucile sau alunele.
Glucidele ( amidon, zaharuri ) necesare sunt continute in seminte, fructe, plante radacinoase.
Necesarul de glucide, pentru un animal, depinde de greutatea acestuia, de volum si de productivitate. Hrana trebuie sa contina mai multe glucide in cazul iepuroaicelor gestante sau a celor care alapteaza.
Desi toata lumea stie ca iepurilor le place sa manance morcovi, este recomandata reducerea consumului de atat morcovi cat si de fructe datorita continutului ridicat in zaharuri. In general iepurii pot manca morcovi si fructe la o masa odata la doua zile. Printre fructele recomandate iepurilor enumeram: mere, pere, piersici, pepene, struguri, zmeura sau capsuni.

Plante si alimente proaspete pentru iepure
Crude sau deshidratate:
Fructe
Mere
Afine
Banane uscate
Merisor
Cantalup
Struguri
Pepene zaharos
Portocale Papaya
Pere
Piersica
Ananas
Zmeura (frunze, tulpini, fructe)
Capsune
Pepene verde
Fructe de paducel





Legume
Anghinare
Sparanghel
Salata verde
Laptuci
Frunze de fasole
Varfuri de sfecla
Sfecla
Radacini de sfecla
Broccoli
Varza de Bruxelles
Varza (frunze exterioare)
Morcovi (varfuri si radacini)
Conopida (frunze exterioare)
Gulie Telina
Castravete
Andive
Escarole
Ardei verde
Nap
Gulie
Pastarnac
Frunze de mazare
Dovleac
Varfuri de ridiche
Spanac (frunze exterioare)
Sfecla de zahar
Dovlecel

Plante
Anason
Salvie
Salata Bernet
Orz
Busuioc
Coada soricelului
Musetel
Marar
Chimen dulce
Patrunjel Tarhon
Arpagic (cu moderatie)
Oregano grecesc
Levantica
Lemn de lamai
Sovarv
Mustar
Rozmarin
Menta
Tataneasa




Flori
Galbenele
Papadie (bogata in calciu)
Crin
Garoafa
Margarete
Caprifoi
Liliac
Caltunas Panseluta
Trifoi rosu
Trandafir
Muscata parfumata
Flori de dovlecei
Begonie
Viola
Violeta

Altele
Ghinda
Lucerna
Alune de fag
Cereale
Studenita
Trifoi
Cruciulita
Grau Stir
Lucerna
Urzica
Plantain
Seminte de dovleac
Traista ciobanului
Seminte de floarea soarelui
Salcie

Plante otravitoare:
Anemone
Azalee
Caladium
Ciclama
Caldarusa
Mercurul cainelui
Untisor
Umbra noptii
Mac
Buton de aur
Narcisa galbena
Gloria diminetii
Gura leului
Lobelie
Smochine
Bobitei
Philodendron
Rhododendron Cucuta
Piciorul cocosului
Galbenele de mlastina
Sofran de pajiste
Vasc
Chiparos
Patrunjel salbatic
Dalie
Crizanteme
Nemtisor de munte
Liliac de vale
Lalele
Iris
Cireasa de Ierusalim
Ienupar
Zambila
Lemn cainesc
Mare parte a copacilor carora nu le cad frunzele



Simptomele otravirii
Ingerarea plantelor otravitoare poate va poate afecta animalul de companie in mai multe feluri. Acestea variaza de la deranjamente stomacale pana la moarte.
Simptomele includ: salivare, alergii ale pielii si probleme cardiace si respiratorii; deoarece porcusorii de guineea nu pot sa vomite, stapanii isi dau seama ca ceva nu este in regula, de obicei, prea tarziu. Multi iepuri pot suferi un strs fiziologic dupa indigestia care le-a iritat tractul digestiv.
Primul ajutor in caz de otravire
Diagnosticul poate fi dificil , in afara de cazul in care iepurele este vazut mancand planta. Daca l-ati vazut facand acest lucru, aduceti cu dumneavoastra la medicul veterinar si planta respectiva, pentru ca medicul sa fie capabil sa il trateze mai rapid. De obicei, iepurilor le sunt administrate fluide pentru a ajuta eliminarea rapida a toxinelor din organism.
Incercati sa tineti animalul intr-un mediu cald si linistit, pentru a minimiza efectul socului pe care acesta il sufera.


Hranirea in sistem gospodaresc
In practicarea acestui sistem se intrebuinteaza nutreturile obtinute in propria gospodarie sau subprodusele acestora. Acesta este cel mai vechi si cel mai raspandit sistem, sistem care este specific micilor gospodarii, cu efective reduse de iepuri. Ca furaje de tip gospodaresc putem mentiona : masa verde, fanul, frunzele de varza, de sfecla, cartofii, alte plante precum si diferite resturi menajere. Nutreturile mentionate se pot utiliza fie ca atare, fie dupa o prealabila preparare (oparire, fierbere, macinare etc.). Iata un exemlu de ratie (dupa Kardon, 19730 destinata tineretului cunicul (in greutate de 2 Kg), ratie alcatuita din nutreturi de tip gospodaresc : 50 g fan, 100 g sfecla furajera (taiata felii), ca nutreturi de baza, la care se mai adauga 50 g orz boabe ca nutret energetic. Aceasta ratie ar putea acoperi necesarul de balast, substanta uscata, amidon, dar nu si pe cele de proteina. De aici rezulta ca nu este tocmai usor sa alcatuiesti o ratie echivalenta din nutreturi produse in gospodaria proprie. Desi ratia iepurilor poate fi completa cu resturi menajere, trebuie sa fim totusi atenti la calitatea acestor nutreturi, in sensul sa nu fie mucegaite, rancezite, acre etc. Daca nutreturile nu sunt proaspete, acesta dauneaza sanatatii animalelor care le consuma.

Hranirea Combinata
In principiu, acest sistem se bazeaza pe hranirea iepurilor atat cu nutreturi de tip gospodaresc cat si cu nutreturi folosite in cresterea industriala (nutreturi concentrate combinate). In felul acesta, exista posibilitatea imbunatatirii si echilibrarii ratiilor. Trebuie avut insa grija ca cele doua tipuri de nutreturi sa fie de buna calitate si sa fie utilizate in mod rational. Hranirea combinata se poate aplica foarte bine in acele crescatorii unde exista surse ieftine de nutreturi de baza. Asa de pilda, s-a constatat ca pe timp de vara s-ar putea folosi ca nutret de baza varza furajera. Aceasta planta rezista bine la conditiile vitrege din timpul iernii, iar de primavara timpuriu pana toamna tarziu reprezinta un nutret foarte bun in hrana iepurilor. In special frunzele sale au un continut nutritiv ridicat si o buna digestibilitate. Iepurii sunt hraniti cu acest furaj la discretie, adaugandu-se insa si 50 - 70 g de nutreturi concentrate combinate. Un asemena tip de hranire este practicat destul de frecvent in crescatoriile mici. Atat cantitatile, cat si natura nutretului folosit in hranirea combinata difera in functie de varsta si starea fiziologica a iepurilor.

Hranirea Unisortimentala
La aceasta metoda se foloseste un nutret complex (alcatuit din mai multe sortimente de nutreturi), produs industrial ca unica sursa de substante nutritive de care beneficiaza iepurele. Compozitia acestui nutret unic difera in functie de varsta, starea fiziologica si directia de exploatare (reproductie sau ingrasare). In felul acesta se poate asigura iepurilor o ratie echilibrata in vitamine si substante minerale, ratie de care pot beneficia pe parcursul intregului an. In compozitia acestui nutret se mai includ antibiotice, antioxidante si coccidiostatice. Calitatea constanta a nutreturilor asigura o productie continua pe intreg anul (fara fluctuatii legate de sezon) si in acelasi timp foarte economica. Acest nutret prezinta marele avantaj ca asigura o hranire rationala, deoarece se administreaza in hranitori automate care se umplu de 1 - 2 ori pe saptamana, iar iepuri au posibilitatea sa consume la discretie, in functie de necesitati. Printr-un astfel de mod de administrare a hranei se reduce munca si o data cu ea si pretul de cost al productiei. Nutretul respectiv se produce la F.N.C care il transporta la crescatorii unde se depoziteaza in buncare turn.


reteta
In cresterea iepurilor nu este nevoie de multe boabe. Ei sunt mici fabrici de carne (si blanita) ce folosesc furajele existente in orice gospodarie, oricat de saraca ar fi ea: furaje verzi in general, fanuri si sfecla iarna si doar putine boabe. Si sunt "fabrici" si pentru faptul ca se inmultesc foarte repede (gestatia dureaza numai 30 de zile).
Eu furajezi iepuri ( si cele angora) in fel urmator:
50% granulte de iepuri din comert
50% orz
din amestec administrezi la rase grele 120 gr pe zi
la rase medie 100 gr pe zi si
la rase mici 80 gr pe zi
rase pitice nu am dar recomand ca 40 gr pe zi
pe langa asta le dau fan la discretie si ca 500ml apa pe zi
nu administrezi nimica verde !!!
  Raportează
micutza 18 aprilie 2009  
dragutzi...frumosi
  Raportează
patyy 9 aprilie 2009  
iii ador
  Raportează
sweetgiorgy 25 martie 2009  
ce frumosi
  Raportează
Către: sweetgiorgy

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.